CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 16 / 2015

Dosar nr. 1442 / 2014

AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut

Analizând propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B635 din 9.12.2014,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea organizării şi exercitării profesiei de fizioterapeut, intervenţiile legislative vizând stabilirea cadrului general de organizare şi exercitare a acestei profesii, în concordanţă cu legislaţia europeană în materie.

Propunerea legislativă se înscrie în categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) din Constituţie, republicată.

2. Analizată din perspectiva dreptului Uniunii Europene, propunerea nu constituie transpunerea unui act juridic al  Uniunii Europene şi nici nu are drept finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii în aplicare a unui act juridic al Uniunii, însă este strâns legată de normele adoptate la acest nivel în domeniul liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor, având ca sediu primar al materiei art.45 şi următoarele (libera circulaţie a lucrătorilor salariaţi), art.49 şi următoarele (dreptul de stabilire), respectiv art.56 şi următoarele (libera prestare a serviciilor) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Reglementările primare invocate au drept scop garantarea exercitării unei activităţi economice sau a unei profesii de către cetăţeanul unui stat membru, în Uniunea Europeană, pe teritoriul altui stat decât cel în care şi-a dobândit calificările profesionale sau al cărui resortisant este, ca lucrător salariat sau independent, cu titlu permanent sau ocazional, fără a fi supus unui tratament discriminatoriu, în special din raţiuni de cetăţenie sau de domiciliu/reşedinţă.

În aceeaşi sferă, TFUE prevede, la art.53 alin.(1): „(1) În vederea facilitării accesului la activităţile independente şi a exercitării acestora, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă directivele privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, precum şi privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la accesul la activităţile independente şi la exercitarea acestora.” În aplicarea acestui articol, au fost adoptate mai multe acte derivate, ulterior abrogate (trei directive cadru (Directiva 89/48/CEE, Directiva 92/51/CEE şi Directiva 1999/42/CE), precum şi 12 directive sectoriale care reglementau 7 profesiuni în domeniul sanitar, dar şi profesia de arhitect), în prezent fiind în vigoare Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, transpusă şi în legislaţia română prin Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, menţionăm că Directiva 2005/36/CE a fost modificată substanţial prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului (UE) nr.1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne („Regulamentul IMI”), ce urmează a fi transpusă până la data de 18 ianuarie 2016 potrivit art.3 din directiva menţionată anterior.

Profesia de fizioterapeut nu face obiectul unor norme specifice cuprinse în alte acte juridice ale Uniunii sau obiectul unor dispoziţii speciale din Directiva 2005/36/CE, care ar putea conduce la recunoaşterea automată a titlurilor şi calificărilor profesionale, cum este cazul profesiilor de arhitect, moaşă, farmacist, medic, asistent medical, medic dentist şi medic veterinar. Prin urmare, statele membre au posibilitatea să-şi elaboreze propriul cadru juridic în domeniu, concordant cu regulile referitoare la sistemul general de recunoaştere cuprinse în aceeaşi directivă.

Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) din Directiva 2005/36/CE, prin profesie reglementată se înţelege: o activitate sau un ansamblu de activităţi profesionale al căror acces, exercitare sau una dintre modalităţile de exercitare este condiţionată, direct sau indirect, în temeiul unor acte cu putere de lege şi acte administrative, de posesia anumitor calificări profesionale (utilizarea unui titlu profesional limitată prin acte cu putere de lege şi acte administrative la titularii unei anumite calificări profesionale constituie, în special, o modalitate de exercitare), precum şi o profesie exercitată de membrii unei asociaţii sau ai unei organizaţii prevăzute în anexa I din directivă. Asociaţiile sau organizaţiile amintite au ca obiect, în special, promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat în domeniul profesional în cauză. În acest scop, beneficiază de o recunoaştere sub o anumită formă din partea unui stat membru şi eliberează membrilor lor un titlu de calificare, asigură respectarea deontologiei pe care o stabilesc şi le conferă dreptul de a utiliza un titlu, o abreviere sau un statut corespunzător titlului de calificare respectiv.

De fiecare dată când recunoaşte o asociaţie sau o organizaţie profesională, statul membru informează în acest sens Comisia, care publică o comunicare adecvată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Semnalăm că, prin adoptarea prezentei propuneri legislative, profesia de fizioterapeut va deveni o profesie reglementată în accepţiunea Directivei 2005/36/CE.

3. Recomandăm reformularea art.4 deoarece, în actuala redactare, este impropriu stilului normativ.

Totodată, având în vedere faptul că profesia de fizioterapeut va constitui şi o profesie liberală, semnalăm că, prin Decizia nr.2/2014, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care se exceptau de la calitatea de funcţionar public „persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat”.

4. La art.5 alin.(2), pentru precizia normei, recomandăm să fie prevăzut un termen în care să se stabilească condiţiile de acces la activităţile profesionale exercitate în regim independent de către fizioterapeuţi.

5. La art.6 alin.(1) lit.a), semnalăm că instituirea condiţiei domiciliului în România pentru exercitarea profesiei de fizioterapeut de către cetăţenii români poate fi considerată o discriminare în raport cu exercitarea acestei profesii de către cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, ipoteză prevăzută la lit.b).

La lit.e), pentru concizia şi claritatea redactării, sugerăm reformularea textului, după cum urmează:

„e) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, condiţie dovedită cu certificat medical, eliberat conform legii”.

La alin.(2), recomandăm corelarea cu art.3, potrivit căruia „Fizioterapeutul este absolventul de studii universitare şi/sau postuniversitare de specialitate”.

La lit.a), pentru rigoare normativă, este necesară completarea textului cu ipoteza ca diploma de licenţă să fie eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată din România.

6. La art.7 alin.(1), pentru unitate terminologică cu dispoziţiile art.6 alin.(2), sintagma „calificare în profesia de fizioterapeut” trebuie înlocuită cu sintagma „calificare în fizioterapie”;

7. La art.9 alin.(1), pentru corectitudinea informaţiei juridice, după sintagma „Spaţiul Economic European” va fi inserată sintagma „ori al Confederaţiei Elveţiene”.

Totodată, pentru precizia exprimării, sintagma „prevăzută la art.6 alin.(1)” trebuie înlocuită cu sintagma „prevăzută la art.6 alin.(1) lit.a)”.

La alin.(3), pentru claritatea exprimării, recomandăm dezvoltarea normei, astfel încât să se precizeze în mod expres sensul sintagmei „măsuri compensatorii”.

Propunem eliminarea alin.(5), ca superfluu.

La alin.(6) semnalăm că Legea nr.200/2004, ulterior adoptării sale, a suferit intervenţii de natura modificărilor şi completărilor, fapt care trebuie indicat în mod corespunzător după titlul actului normativ referit. Formulăm prezenta observaţie şi pentru art.13 alin.(4), în ceea ce priveşte trimiterea la Legea nr.506/2004;

8. La art.10 lit.c), recomandăm reformularea sintagmei „pentru alte cauze de lege”, în acord cu stilul juridic specific actelor normative.

9. La art.12 alin.(1), semnalăm că ipoteza răspunderii juridice a fizioterapeuţilor este prevăzută şi de art.25, astfel încât este necesară corelarea acestora, pentru a se evita dubla reglementare.

10. La art.13 alin.(1), semnalăm că trimiterea ar trebui să se realizeze la art.6, deoarece la acest articol sunt prevăzute condiţiile de exercitare a profesiei de fizioterapeut.

11. La art.18 alin.(1) lit.e), pentru fluenţa exprimării, sugerăm reformularea textului astfel:

„e) promovează drepturile şi interesele profesionale ale membrilor săi şi apără demnitatea, onoarea, libertatea şi independenţa profesională a fizioterapeutului;”.

Totodată, la lit.g), apreciem că referirea la obligaţiile fizioterapeuţilor „faţa de sănătatea publică” este ambiguă, fiind contrară dispoziţiilor art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora limbajul specific normativ trebuie să excludă orice echivoc. Propunem reformularea corespunzătoare a normei.

De asemenea, în ceea ce priveşte expresia „Codul de etică şi deontologie” de la lit.k), respectiv „normele de etică şi deontologie profesională” de la lit.m), semnalăm faptul că, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, în definiţia deontologiei sunt cuprinse normele de conduită şi obligaţiile etice ale unei profesiuni, astfel încât asocierea atributelor „etic” şi „profesional” alături de termenul „deontologie” conduce la o exprimare pleonastică.

La alin.(2), precizăm că denumirea actuală este Ministerul Sănătăţii, nu Ministerul Sănătăţii Publice, fiind necesară cuvenita rectificare a denumirii.

12. Pentru exprimarea dispoziţiilor în ordinea firească a desfăşurării activităţii reglementate, actualul Capitol V - Organizarea şi protecţia profesiei de fizioterapeut, care la art.20 prevede constituirea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, ar trebui să fie poziţionat înaintea Capitolului IV, care conţine atribuţiile respectivului Colegiu.

13. La art.20, pentru precizia normei, recomandăm reformularea expresiei „în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice în condiţiile legii”, deoarece este insuficient determinată.

14. La art.24, pentru unitate terminologică, va fi redată titulatura completă a Colegiului, şi anume „Colegiul Fizioterapeuţilor din România”. Reiterăm această observaţie şi pentru art.25 alin.(3).

15. La art.27 alin.(2), pentru unitate terminologică, este necesară înlocuirea sintagmei „obligaţiilor terapeuţilor” prin sintagma „obligaţiilor fizioterapeuţilor”.

Totodată, propunem eliminarea expresiei din final „în slujba lor”, ca superfluă.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş ILIESCU

Bucureşti

Nr.